CAPITOLUL 2 – Răspunderea disciplinară

Art. 247 [definiţia legală a răspunderii disciplinare]

(1) Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.
(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

#02039

Nu constituie abatere disciplinară neexecutarea ordinului ilegal al angajatorului sau al celui care, deşi legal, apare în mod vădit ca fiind ilegal. Pe de altă parte, este aptă să atragă

#02040

Cauzele care înlătură răspunderea disciplinară sunt în mare parte cele reglementate de dreptul penal, aplicându-se prin analogie şi în cazul răspunderii disciplinare, adică: legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea

#02041

Constituie cauze exoneratoare de răspundere: legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea fizică sau constrângerea morală, cazul fortuit, forţa majoră, eroarea de fapt, executarea ordinului de serviciu emis în mod

#02042

În privinţa cauzelor de exonerare de răspundere disciplinară, se aplică prin analogie dispoziţiile din Codul penal referitoare la cauzele de exonerare de răspundere penală. Aşadar sunt cauze de nerăspundere:

#02043

În privinţa cauzelor de exonerare de răspundere disciplinară urmează a se aplica prin analogie dispoziţiile Codului penal privitoare la cauzele exoneratoare de răspundere penală. Astfel, reprezintă cauze exoneratoare de

#02044

Constituie cauze exoneratoare de răspundere disciplinară împrejurările care înlătură caracterul ilicit al faptei, adică: legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea fizică sau morală, cazul fortuit, eroarea de fapt.

#02045

Constituie cauze de înlăturare a răspunderii disciplinare: legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea fizică şi constrângerea morală, cazul fortuit, forţa majoră, eroarea de fapt şi executarea ordinului superiorului.

#02046

Angajatorul poate revoca decizia de sancţionare disciplinară, dar numai înainte de a se pronunţa un organ de jurisdicţie a muncii.

#02047

Neavand natura juridica a unui act jurisdictional, decizia de sanctionare disciplinara poate fi revocata de angajator. Efectele deciziei de revocare se produc retroactiv, incepand cu data emiterii deciziei de sanctionare

#02048

Angajatorul poate revoca decizia de sanctionare disciplinara, revocarea producand efecte de la data emiterii deciziei de sanctionare, nefiind admisibila fixarea unilaterala de catre angajator a unui termen suspensiv (a se

Art. 248 [sanctiunile disciplinare; radierea de drept]

(1) Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt:
a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
(2) In cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabileste un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta.
(3) Sanctiunea disciplinara se radiaza de drept in termen de 12 luni de la aplicare, daca salariatului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara in acest termen. Radierea sanctiunilor disciplinare se constata prin decizie a angajatorului emisa in forma scrisa.

Art. 250 [criterii de stabilire a sancţiunii disciplinare]

Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere următoarele:
a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită;
b) gradul de vinovăţie a salariatului;
c) consecinţele abaterii disciplinare;
d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

Art. 251 [cercetarea disciplinara]

(1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.
(11) Pentru efectuarea cercetării disciplinare, angajatorul va desemna o persoană sau va stabili o comisie ori va apela la serviciile unui consultant extern specializat în legislația muncii, pe care o/îl va împuternici în acest sens.
(2) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de către persoana desemnată, de către președintele comisiei sau de către consultantul extern, împuterniciți potrivit alin. (11), precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

#02189

Convocarea salariatului la cercetarea disciplinară prealabilă se face în mod obligatoriu în scris, fiind excluse convocare verbală sau convocarea prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, cum ar fi televiziunea,

Art. 252 [decizia de sanctionare: termen, continut, comunicare]

(1) Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.
(2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;
d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;
e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;
f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.
(3) Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii.
(4) Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta.
(5) Decizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.

#02240

Punerea in miscare a actiunii penale impotriva salariatului pentru o fapta aflata in legatura cu munca, indiferent ca s-a realizat ca urmare a unei sesizari din oficiu sau ca urmare

#02241

Din coroborarea dispozitiilor art. 93 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarului public (dupa republicarea din 29 mai 2007, art. 93 a devenit art. 117 - nota mea M.C.) cu

#02242

Instanta investita cu solutionarea unei contestatii impotriva unei sanctiuni disciplinare poate sa confirme masura, sa o anuleze sau sa o inlocuiasca cu o alta sanctiune mai putin severa. In ceea

#02243

Nu se poate considera ca angajatorul a luat cunostinta de savarsirea abaterii disciplinare ca urmare a unei simple informari accidentale si indirecte a conducatorului unitatii. Insa, inregistrarea la registratura unitatii

#02244

Decizia de sanctionare disciplinara este lovita de nulitate absoluta ca urmare a incalcarii dispozitiilor art. 252 alin. (1) lit. a) C. muncii. Astfel, contestatoarea a fost sanctionata disciplinar cu reducerea

#02245

Avand in vedere ca decizia de concediere disciplinara nu constituie titlu executoriu, nu este posibila suspendarea provizorie a acesteia, in baza art. 403 alin. (4) C. pr. civ. (textul corespondent

#02246

Nu este indeplinita conditia privitoare la descrierea faptei, cuprinsa in art. 252 alin. (2) lit. a) C. muncii, in cazul in care decizia de sanctionare disciplinara nu cuprinde decat o

#02247

Decizia de concediere disciplinară se atacă în 30 de zile de la comunicare; prin urmare, instanţa constată că nu a fost învestită cu o contestaţie împotriva deciziei de concediere disciplinară,

#02248

In cazul in care decizia de sanctionare disciplinara nu cuprinde mentiunea privitoare la instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata, stipulata de art. 252 alin. (2) lit. f) C.

#02249

Instanta care solutioneaza contestatia impotriva unei decizii de sanctionare disciplinara, poate sa mentina sanctiunea, daca este legala si temeinica, sa o anuleze, daca incalca legea, sau sa dispuna inlocuirea acesteia