Art. 254

Executarea ordinului de serviciu poate constitui o cauză de exonerare de răspundere pentru salariat. Atunci când ordinul este legal sau măcar aparent legal, salariatul nu este îndrituit să-l cenzureze. . .

Constituie cauză exoneratoare de răspundere şi acordul angajatorului pentru săvârşirea de către salariat a unei fapte prin care se micşorează patrimoniul angajatorului, cum ar fi demolarea unei clădiri etc. . .

In practica dreptului muncii fapta tertului ca situatie exoneratoare de raspundere nu-si gaseste aplicarea. S-ar putea insa vorbi despre greva ca fapta a tertului exoneratoare de raspundere. Astfel, de pilda. . .

Pentru militari #1;i salaria#5;ii civili din unit9;#5;ile militare opereaz9; o cauz9; suplimentar9; de exonerare de r9;spundere, #1;i anume, ordinul comandantului sau #1;efului unit9;#5;ii, situa#5;ie 8;n care r9;spunderea revine acestora. . .

Clauza prin care salariatul se obliga sa plateasca angajatoruluin suma de 10.000 euro in caz de incalcare a obligatiei de fidelitate este lovita de nulitate, contravenind dispozitiilor art. 38 C. . .

Decizia de imputare emisa de intimata la data de 15 martie 2004 incalca dispozitiile art. 169 alin. (1) si (2) C. muncii, care permit retinerile din salariu numai in situatia. . .

Având în vedere că prejudiciile produse de salariat angajatorului pot fi acoperite numai prin obţinerea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, este nulă dispoziţia emisă de angajator prin care acesta. . .

Avand in vedere ca noul Cod al muncii nu mai prevede angajamentul de plata si decizia de imputare ca titluri executorii, rezulta ca, dupa data intrarii in vigoare a acestuia. . .

Intrucat dispozitiile Codului muncii nu interzic angajamentul de plata, o asemeneea operatiune juridica este valabila, exprimand vointa salariatului de a achita de buna-voie sumele necesare pentru acoperirea prejudiciului. Prin urmare. . .

Chiar dacă angajatorul reclamant a chemat în judecată doi pârâţi, prin cererea introductivă împărţind prejudiciul între aceştia, prima instanţă nu a acordat plus petita obligându-l doar pe unul dintre. . .

Poate fi angajata raspunderea patrimoniala a consilierului juridic intemeiata pe lipsa actionarii in judecata a debitorului inauntrul termenului de prescriptie sau pe lipsa declansarii procedurii de executare silita a debitorului. . .

Conditia vinovatiei salariatului, ca element al raspunderii patrimoniale, se prezuma, in temeiul art. 1548 din noul Cod civil, care a preluat solutia din vechea reglementare – art. 1082 din vechiul. . .

Este întemeiată acţiunea formulată de angajator având ca obiect restituirea de către fostul salariat, care şi-a dat demisia după de 10 luni de serviciu, a sporului de vechime de. . .

Dispoziţiile art. 23-26 din Legea nr. 22/1969 instituie o prezumţie relativă de culpă în sarcina gestionarului, ceea ce înseamnă că angajatorul nu trebuie să probeze decât existenţa prejudiciului aflat. . .

6;n cazul în care la bunurile aflate în gesiunea contestatorului au avut acces mai multe persoane, din dispoziţia conducătorului unităţii, fără ştiinţa gestionarului, este răsturnată prezumţia de culpă în. . .

Prejudiciul produs in patrimoniul societatii ca urmare a anularii ca netimbrat a recursului declarat de aceasta, este imputabil directorului coordonator. Astfel, fapta cauzatoare de prejudicii a directorului consta in lipsa. . .

Nu se poate retine existenta unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii in sarcina fostei salariate director general adjunct, constand in efectuarea de cheltuieli nejustificate in numele societatii angajatoare prin cumpararea. . .

Nereglementarea de catre actualul Cod al muncii a angajamentului de plata ca temei pentru urmarirea silita a salariatului nu atrage nulitatea angajamentului de plata. Se poate insa pune in discutie. . .

Actualul Cod al muncii a inlaturat institutia deciziei de imputare, singura modalitate prin care in prezent angajatorul se poate despagubi fiind calea angajarii raspunderii patrimoniale a salariatului, in conditiile art. . .

În sarcina salariatului gestionar funcţionează o prezumţie legală de culpă, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 22/1969, cu privire la lipsurile în gestiune. . .