Art. 254

Nici angajamentul scris de plata, nici conventia scrisa a partilor nu pot justifica pornirea executarii silite impotriva salariatului care nu isi executa de buna-voie obligatiile asumate, avand in vedere ca. . .

Si sub imperiul actualei reglementari, salariatii isi pot asuma angajamente de plata, insa acestea nu pot constitui temei pentru efectuarea de retineri din salariu, ci pot avea numai valoarea unei. . .

Avand in vedere dispozitiile art. 1704 si 1705 C. civ., intelegerea partilor privitoare la repararea prejudiciului trebuie sa fie constatata intr-un inscris (si noul Cod civil, intrat in vigoare la. . .

Avand in vedere incidenta regulilor raspunderii civile contractuale, care permit acordul partilor cu privire la recuperarea prejudiciului, nimic nu se opune ca modalitatea de recuperare sa fie acordul partilor sau. . .

Dispozitiile de drept comun ale Codului muncii privitoare la conditiile in care angajamentul unilateral al salariatului poate constitui temei pentru recuperarea prejudiciului produs de catre salariat, urmeaza a fi aplicabile. . .

Este admisibila utilizarea conventiei de plata si a angajamentului de plata si in sectorul public. . .

Numai hotararea judecatoresca constituie titlu executoriu, nu si angajamentul scris de plata, care poate avea numai valoarea unui mijloc de proba concludenta in procesul declansat de angajator pentru repararea prejudiciului. . .

Nici una dintre modalitatile amiabile de reparare a pagubei - acordul partilor si angajamentul de plata - nu constituie titluri executorii si nu pot intemeia nici un fel de retinere. . .

Sunt cauze de nerăspundere patrimonială, înlăturând caracterul ilicit al faptei: executarea unei obligaţii legale sau contractuale, starea de necesitate, forţa majoră şi cazul fortuit, riscul normal al serviciului. . .

Cauzele care îl exonerează de răspundere pe salariat sunt: legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea fizică sau morală, cazul fortuit, forţa majoră, eroarea de fapt şi executarea ordinului de. . .

Întocmai ca în dreptul comun al răspunderii contractuale, şi în dreptul muncii forţa majoră, cazul fortuit şi fapta terţului constituie cauze exoneratoare de răspundere. În plus faţă de dreptul. . .

Din dispozitiile art. 254 alin. (1) C. muncii rezulta ca forta majora si cazul fortuit sunt cauze exoneratoare de raspundere pentru salariat. In ceea ce priveste distinctia dintre ele, trebuie. . .

Forţa majoră, ca împrejurare care înlătură răspunderea patrimonială a salariatului, se caracterizează prin invincibilitatea evenimentului, iar cazul fortuit prin imprevizibilitatea acestuia. . .

Forţa majoră, ca împrejurare exoneratoare de răspundere, constituie un eveniment exterior, absolut imprevizibil şi absolut invincibil, în vreme ce cazul fortuit reprezintă un eveniment intern, privitor la persoana celui. . .

Starea de necesitate este o cauză exoneratoare de răspundere în condiţiile stabilite de dispoziţiile Codului penal. Această afirmaţie se sprijină pe argumentul de interpretare logică a fortiori. Astfel, dacă. . .

Riscul normal al serviciului, ca împrejurare care înlătură răspunderea patrimonială a salariatului, are două componente: riscul normat şi riscul nenormat. Riscul normat priveşte pierderile inerente procesului de producţie, pentru. . .

Riscul serviciului constituie cauză exoneratoare de răspundere pentru salariat. Riscul serviciului poate fi definit ca ansamblul efectelor prejudiciabile pe care le produc factori inerenţi procesului muncii, care, atunci când. . .

Riscul normal al serviciului este exonerator de răspundere în cazul pierderilor inerente procesului muncii. Riscul normal al serviciului cuprinde riscul tehnologic, iar nu şi riscul uman, adică pierderile generate. . .

Pagubele datorate riscului normal al serviciului reprezintă acele pagube care sunt inerente procesului muncii. Putem întâlni două categorii de risc al serviciului: normat şi nenormat. Riscul normat se regăseşte. . .

Are efect exonerator de răspunderea numai executarea ordinului legal de serviciu; în cazul ordinului vădit ilegal, se va angaja răspunderea salariatului. . .