(1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
(2) Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
(3) In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Art. 254 [raspunderea salariatului]
Prejudiciul susceptibil a fi reparat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie real, cert, cauzat direct angajatorului, material şi să nu fi fost reparat la momentul solicitării de către angajator
Condiţiile de fond ale răspunderii patrimoniale sunt: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a autorului daunei, fapta ilicită şi personală a salariatului, aflată în legătură cu munca sa, prejudiciul, raportul
Partile contractului individual de munca se pot intelege atat in ceea ce priveste intinderea despagubirii, cat si in ceea ce priveste modalitatea de reparare a pagubei. O alta modalitate nelitigioasa
Răspunderea salariatului nu se mai poate stabili pe cale unilaterală de către angajator, prin emiterea unei decizii de imputare, ci, dacă părţile nu se înţeleg, prin intermediul instanţei judecătoreşti.
Din textul art. 254 alin. (2) C. muncii rezulta ca salariatii vor fi exonerati de raspundere nu numai in caz de forta majora, ci si in ipoteza cazului fortuit, precum
Răspunderea patrimonială a salariatului reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă.
Nu se aplica dispozitiile raspunderii civile contractuale in cazul in care prejudiciul a fost produs de salariat printr-o fapta cu caracter infractional. In acest caz, ca si in situatia in
Atunci când salariatul a produs angajatorului un prejudiciu printr-o faptă care constituie infracţiune, urmează a se aplica regulile răspunderii civile delictuale.
Nu sunt aplicabile dispozitiile art. 254 C. muncii, in cazul in care prejudiciul este urmarea unei infractiuni, iar persoana prejudiciata intelege sa alature actiunea civila celei penale. In acest caz
În cazul în care fapta prejudiciabilă generatoare de daune morale, săvârşită de salariat, este infracţiune, salariatul va răspunde faţă de angajator în temeiul regulilor şi principiilor dreptului comun.
Nu intervine răspunderea patrimonială potrivit dreptului muncii, ci răspunderea patrimonială de drept comun, în cazul în care salariatul inculpat este condamnat pentru o faptă în legătură cu munca.
Se aplica regulile privind raspunderea patrimoniala a salariatului si in cazul raspunderii subsidiare. Astfel, raspunderea subsidiara opereaza in legatura cu raspunderea altui salariat, care a produs direct prejudiciul ori in
Nu mai poate opera nici răspunderea subsidiară în cazul în care nu sunt întrunite condiţiile pentru existenţa răspunderii principale.
În cazul în care un salariat produce un prejudiciu angajatorului printr-o faptă penală, va răspunde, în subsidiar, pentru prejudiciul neacoperit de autorul insolvabil, şi salariatul a cărui neglijenţă a
S-a arătat în jurisprudenţă că răspunderea subsidiară se întemeiază pe raţiuni de echitate, având în vedere că este firesc şi echitabil ca acela care doar a înlesnit diminuarea patrimoniului
Angajatorul îşi poate recupera suma plătită cu titlu de indemnizaţie pentru neacordarea preavizului salariatului concediat de la persoana vinovată de neacordarea preavizului.
Deşi Codul muncii nu mai reglementează răspunderea subsidiară, această formă de răspundere rămâne totuşi incidentă în cazurile prevăzute de lege. Astfel, un prim astfel de caz este reglementat de
Răspunderea patrimonială a salariatului este o răspundere personală, bazată pe culpă, nefiind admisibilă răspunderea pentru fapta altuia sau pentru fapta lucrului.
Răspunderea salariatului este personală.
Răspunderea patrimonială de dreptul muncii este întotdeauna o răspundere pentru fapta proprie.
De regulă, răspunderea patrimonială este individuală, iar nu solidară. Prin excepţie, se poate exemplifica cazul stipulat de art. 28 din Legea nr. 22/1969.
De regulă, răspunderea patrimonială a salariaţilor nu este solidară. Prin excepţie, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 22/1969, răspunde solidar cu gestionarul care a produs paguba, şi salariatul căruia îi
Este posibil cumulul răspunderii patrimoniale a salariatului cu alte forme de răspundere juridică. Astfel, în cazul în care aceeaşi faptă generatoare de prejudicii pentru angajator constituie în acelaşi timp şi
Deciziile de imputare nu sunt lovite de nulitate, însă angajatorul nu poate efectua în baza lor reţineri din salariu.
Este admisibil cumulul răspunderii patrimoniale cu răspunderea disciplinară, în cazul în care prin aceeaşi faptă se încalcă ordinea şi disciplina în muncă şi, concomitent, se aduc prejudicii patrimoniale angajatorului.
Art. 254 C. muncii exclude raspunderea materiala a salariatilor astfel cum fusese reglementata in vechiul Cod al muncii.
Din textul art. 169 alin. (2) si art. 254 alin. (1) C. muncii rezulta ca este exclusa raspunderea materiala a salariatilor, astfel cum fusese reglementata de Codul muncii anterior. In
Se vor aplica dispozitiile Codului muncii, iar nu dispozitiile art. 25 din Ordonanta Guvernului nr. 121/1998, acestea din urma fiind partial abrogate odata cu intrarea in vigoare a Codului, numai
În privinţa anumitor categorii speciale de salariaţi se aplică în continuare regulile răspunderii materiale şi ale angajamentului de plată. Astfel, de exemplu, pentru salariaţii civili din structura instituţiilor miliare
Nu devin incidente dispoziţiile Codului muncii privitoare la răspunderea patrimonială în cazul în care angajatorul a omis tragerea la răspundere a funcţionarului public, în baza deciziei de imputare, potrivit