Art. 254

Prejudiciul susceptibil a fi reparat trebuie să îndeplinească următoarele condi&#355ii: să fie real, cert, cauzat direct angajatorului, material &#351i să nu fi fost reparat la momentul solicitării de către angajator

Condi&#355iile de fond ale răspunderii patrimoniale sunt: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a autorului daunei, fapta ilicită &#351i personală a salariatului, aflată în legătură cu munca sa, prejudiciul, raportul

Partile contractului individual de munca se pot intelege atat in ceea ce priveste intinderea despagubirii, cat si in ceea ce priveste modalitatea de reparare a pagubei. O alta modalitate nelitigioasa

Răspunderea salariatului nu se mai poate stabili pe cale unilaterală de către angajator, prin emiterea unei decizii de imputare, ci, dacă păr&#355ile nu se în&#355eleg, prin intermediul instan&#355ei judecătore&#351ti.

Din textul art. 254 alin. (2) C. muncii rezulta ca salariatii vor fi exonerati de raspundere nu numai in caz de forta majora, ci si in ipoteza cazului fortuit, precum

Răspunderea patrimonială a salariatului reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă.

Nu se aplica dispozitiile raspunderii civile contractuale in cazul in care prejudiciul a fost produs de salariat printr-o fapta cu caracter infractional. In acest caz, ca si in situatia in

Atunci când salariatul a produs angajatorului un prejudiciu printr-o faptă care constituie infracţiune, urmează a se aplica regulile răspunderii civile delictuale.

Nu sunt aplicabile dispozitiile art. 254 C. muncii, in cazul in care prejudiciul este urmarea unei infractiuni, iar persoana prejudiciata intelege sa alature actiunea civila celei penale. In acest caz

&#206n cazul în care fapta prejudiciabilă generatoare de daune morale, săvârşită de salariat, este infracţiune, salariatul va răspunde faţă de angajator în temeiul regulilor şi principiilor dreptului comun.

Nu intervine răspunderea patrimonială potrivit dreptului muncii, ci răspunderea patrimonială de drept comun, în cazul în care salariatul inculpat este condamnat pentru o faptă în legătură cu munca.

Se aplica regulile privind raspunderea patrimoniala a salariatului si in cazul raspunderii subsidiare. Astfel, raspunderea subsidiara opereaza in legatura cu raspunderea altui salariat, care a produs direct prejudiciul ori in

Nu mai poate opera nici răspunderea subsidiară în cazul în care nu sunt întrunite condiţiile pentru existenţa răspunderii principale.

&#206n cazul în care un salariat produce un prejudiciu angajatorului printr-o faptă penală, va răspunde, în subsidiar, pentru prejudiciul neacoperit de autorul insolvabil, şi salariatul a cărui neglijenţă a

S-a arătat în jurisprudenţă că răspunderea subsidiară se întemeiază pe raţiuni de echitate, având în vedere că este firesc şi echitabil ca acela care doar a înlesnit diminuarea patrimoniului

Angajatorul îşi poate recupera suma plătită cu titlu de indemnizaţie pentru neacordarea preavizului salariatului concediat de la persoana vinovată de neacordarea preavizului.

Deşi Codul muncii nu mai reglementează răspunderea subsidiară, această formă de răspundere rămâne totuşi incidentă în cazurile prevăzute de lege. Astfel, un prim astfel de caz este reglementat de

Răspunderea patrimonială a salariatului este o răspundere personală, bazată pe culpă, nefiind admisibilă răspunderea pentru fapta altuia sau pentru fapta lucrului.

Răspunderea salariatului este personală.

Răspunderea patrimonială de dreptul muncii este întotdeauna o răspundere pentru fapta proprie.

De regulă, răspunderea patrimonială este individuală, iar nu solidară. Prin excepţie, se poate exemplifica cazul stipulat de art. 28 din Legea nr. 22

De regulă, răspunderea patrimonială a salariaţilor nu este solidară. Prin excepţie, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 22/1969, răspunde solidar cu gestionarul care a produs paguba, şi salariatul căruia îi

Este posibil cumulul răspunderii patrimoniale a salariatului cu alte forme de răspundere juridică. Astfel, în cazul în care aceea&#351i faptă generatoare de prejudicii pentru angajator constituie în acela&#351i timp &#351i

Deciziile de imputare nu sunt lovite de nulitate, însă angajatorul nu poate efectua în baza lor re&#355ineri din salariu.

Este admisibil cumulul răspunderii patrimoniale cu răspunderea disciplinară, în cazul în care prin aceeaşi faptă se încalcă ordinea şi disciplina în muncă şi, concomitent, se aduc prejudicii patrimoniale angajatorului.

Art. 254 C. muncii exclude raspunderea materiala a salariatilor astfel cum fusese reglementata in vechiul Cod al muncii.

Din textul art. 169 alin. (2) si art. 254 alin. (1) C. muncii rezulta ca este exclusa raspunderea materiala a salariatilor, astfel cum fusese reglementata de Codul muncii anterior. In

Se vor aplica dispozitiile Codului muncii, iar nu dispozitiile art. 25 din Ordonanta Guvernului nr. 121/1998, acestea din urma fiind partial abrogate odata cu intrarea in vigoare a Codului, numai

&#206n privinţa anumitor categorii speciale de salariaţi se aplică în continuare regulile răspunderii materiale şi ale angajamentului de plată. Astfel, de exemplu, pentru salariaţii civili din structura instituţiilor miliare

Nu devin incidente dispoziţiile Codului muncii privitoare la răspunderea patrimonială în cazul în care angajatorul a omis tragerea la răspundere a funcţionarului public, în baza deciziei de imputare, potrivit

Condi&#355iile de fond pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salaria&#355ilor sunt: calitatea de salariat la angajatorul păgubit, fapta ilicită &#351i personală a salariatului, aflată în legătură cu munca acestuia, prejudiciul, raportul

Stipularea in contractul individual de munca sau in fisa postului anexa la acesta a obligatiei agentului de vanzari de a raspunde pentru neplata marfii de catre clientii angajatorului este nelegala.

Conditiile de fond ale raspunderii patrimoniale sunt urmatoarele: calitatea de salariat la angajatorului pagubit, a autorului faptei, existenta unui contract de munca valabil incheiat, fapta ilicita a salariatului, aflata in

Pentru angajarea răspunderii patrimoniale în condiţiile dreptului muncii este necesară existenţa unui contract individual de muncă între autorul pagubei şi persoana păgubită, indiferent de tipul acestuia, cu excepţia, în

Nu sunt aplicabile dispozitiile din Codul muncii privitoare la raspunderea patrimoniala a salariatilor in cazul in care salariatul agentului de munca temporara cauzeaza un prejudiciu utilizatorului, in legatura cu munca

&#206n ceea ce priveşte prejudiciile produse de salariat utilizatorului, în lipsă de stipulaţie contrară acesta din urmă se poate îndrepta împotriva agentului de muncă temporară în temeiul contractului de

Nu se aplică dispoziţiile din Codul muncii în cazul în care salariatul agentului de muncă temporară produce o pagubă utilizatorului, în procesul muncii.

Salariatul agentului de muncă temporară va răspunde direct faţă de utilizator, în temeiul răspunderii civile delictuale, în cazul în care în contractul încheiat între agentul de muncă şi utilizator

Răspunderea directă a salariatului faţă de utilizator poate interveni numai dacă fapta prejudiciabilă este infracţiune.

Intră sub incidenţa normelor de dreptul muncii şi răspunderea patrimonială a ucenicilor şi a părţilor în contractul de calificare sau adaptare profesională.

In cazul in care salariatul delegat produce un prejudiciu unitatii la care a fost delegat, in masura in care intre unitatea pagubita si angajator nu s-a incheiat un contract de

Daca salariatul produce o paguba unitatii la care a fost delegat, iar intre aceasta unitate si angajator exista un contract civil sau comercial, atunci unitatea pagubita se va adresa angajatorului

In cazul in care fapta ilicita cauzatoare de prejudicii este comisa de catre un salariat delegat in dauna angajatorului la care s-a efectuat delegarea, angajatorul pagubit isi va putea acoperi

Nu se aplică dispoziţiile Codului muncii în ipoteza în care prejudiciul a fost produs de salariatul delegat, în dauna angajatorului la care s-a efectuat delegarea.

Salariatul delegat nu va răspunde patrimonial pentru prejudiciile produse altei unităţi decât angajatorul. Aceasta se va putea îndrepta împotriva angajatorului, fie în temeiul răspunderii contractuale, în cazul în care

Salariatul delegat răspunde patrimonial faţă de angajatorul care a dispus delegarea sa. &#206n cazul în care salariatul delegat a cauzat un prejudiciu unui terţ, inclusiv persoanei la care s-a

Delegarea, ca exercitare temporară din dispoziţia angajatorului de către salariat a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului său de muncă, nu se confundă cu

In cazul salariatului detasat, intrucat pentru perioada detasarii se produce o cesiune temporara a contractului de munca catre angajatorul la care s-a facut detasarea, pentru pagubele pricinuite acestuia din urma

Salariatul detasat va raspunde fata de angajatorul la care a fost detasat in baza art. 254 C. muncii.

&#206n cazul detaşării, deşi contractul de muncă al salariatului detaşat este suspendat, în mod excepţional acesta va răspunde patrimonial faţă de angajatorul expeditor, dacă prin fapta sa a adus

&#206n cazul pagubelor produse de salariatul detaşat angajatorului la care s-a efectuat detaşarea, vor fi aplicabile regulile instituite de Codul muncii privind răspunderea patrimonială a salariaţilor, având în vedere

&#206n cazul în care funcţia pe care o îndeplineşte salariatul este cea de administrator la o societate comercială, pentru pagubele pricinuite acesteia salariatul va răspunde potrivit dispoziţiilor ce reglementează

Având în vedere că nu pot avea calitatea de salariaţi cenzorii, ei nu vor răspunde potrivit Codului muncii, ci potrivit regulilor mandatului comercial.

Răspunderea administratorilor, cenzorilor şi lichidatorilor societăţii comerciale nu se supune regulilor din Codul muncii, fiind guvernată de dreptul comun al răspunderii civile.

Nu este o răspundere patrimonială de dreptul muncii, ci o răspundere civilă, răspunderea administratorilor, cenzorilor, lichidatorilor, precum şi a directorilor executivi ai societăţii comerciale.

Răspund patrimonial, în condiţiile Codului muncii, şi foştii salariaţi, şi anume pentru prejudiciile descoperite după încetarea raporturilor de muncă.

Urmează a răspunde în baza regulilor instituite de Codul muncii privind răspunderea patrimonială a salariaţilor şi persoanele care nu mai au calitatea de salariat la angajatorul păgubit, indiferent dacă

&#206n cazul încetării de drept a contractului individual de muncă, salariatul răspunde patrimonial potrivit normelor dreptului muncii pentru faptele prejudiciabile comise până la data la care intervine cauza de

Pe durata suspendării contractului individual de muncă nu se poate naşte dreptul la despăgubiri al angajatorului, însă nimic nu se opune exercitării dreptului la despăgubiri născut anterior.

Evaluarea prejudiciului se face in conformitate cu dispozitiile Codului civil, ca drept comun aplicabil. Creanta reprezentand prejudiciu va produce dobanzi, conform art. 1489 si urm., art. 1516 C. civ., coroborate

Urmeaza a se aplica dispozitiile art. 254 C. muncii privind raspunderea patrimoniala a salariatilor si in cazul gestionarilor, fiind implicit si partial modificate dispozitiile art. 22-23 din Legea 22/1969 privind

Gestionarii şi militarii nu cad sub incidenţa dispoziţiilor Codului muncii privitoare la răspunderea patrimonială, în privinţa acestor categorii de salariaţi fiind aplicabile reglementări speciale, respectiv Legea nr. 22/1969 pentru

&#206n cazul în care paguba a fost cauzată de gestionar şi de un alt salariat, care nu are calitatea de gestionar, nu se vor aplica dispoziţiilor Codului muncii în

Este de natură civilă, nefiind o răspundere de dreptul muncii, răspunderea func&#355ionarilor publici, astfel cum dispune Legea nr. 188

&#206n ipoteza în care persoana care a cauzat prejudiciul se află în raporturi de muncă incomplete, atipice cu angajatorul, cum ar fi medicii din policlinicile cu plată, profesorii şi

Având în vedere că elevii şi studenţii nu sunt părţi într-un raport juridic de muncă, ei nu vor răspunde patrimonial în condiţiile Codului muncii, fiindu-le în schimb aplicabile dispoziţiile

Raspund patrimonial pentru pagubele pricinuite angajatorului atat minorii intre 15 si 16 ani, cat si minorii intre 16 si 18 ani. Specificul raspunderii minorului fata de raspunderea altor categorii de

In acceptiunea art. 254 alin. (1) C. muncii, fapta ilicita cauzatoare de prejudicii susceptibila sa atraga raspunderea patrimoniala a salariatului este orice fapta comisiva sau omisiva savarsita in exercitarea atributiilor

Fapta prejudiciabilă care atrage răspunderea patrimonială a salariatului trebuie să fie săvârşită în legătură cu munca. Sfera noţiunii este mai largă decât cea a noţiunii de faptă săvârşită în

&#206n cazul în care fapta prejudiciabilă nu este în legătură cu atribuţiile de serviciu, cum ar fi situaţia în care salariatul foloseşte în interes personal un bun al angajatorului,

Nu sunt incidente regulile din Codul muncii privind răspunderea patrimonială a salariatului, ci regulile dreptului civil, în cazul în care salariatul săvârşeşte fapta prejudiciabilă în timpul programului de lucru,

Atrage răspunderea patrimonială a salariatului, potrivit dreptului muncii, numai fapta acestuia săvârşită în legătură cu munca, adică în executarea unui contract individual de muncă valabil încheiat. Pe cale de

Fapta comisivă sau omisivă a salariatului, ca element al răspunderii patrimoniale a acestuia, presupune fie neexecutarea atribuţiilor sau a obligaţiilor de serviciu, fixate prin fişa postului sau norme legale,

Va răspunde patrimonial în temeiul dispoziţiilor Codului muncii salariatul din vina căruia nu s-au recuperat creditele prescrise.

Răspunde faţă de angajator persoana din vina căreia nu s-a executat hotărârea judecătorească de reintegrare în funcţie, pentru despăgubirile plătite salariatului reintegrat pentru perioada cuprinsă între pronunţarea hotărârii şi

Răspunderea presupune vinovăţia salariatului, care trebuie dovedită de angajator.

Salariatul răspunde patrimonial în temeiul dispoziţiilor Codului muncii, indiferent de forma de vinovăţie: culpă directă sau indirectă, imprudenţă sau neglijenţă. Gradul de vinovăţie are relevanţă doar în cazul în care

Prezumţia de culpă, specifică răspunderii civile contractuale, nu operează, ca regulă, în dreptul muncii, cu o singură excepţie, şi anume situaţia gestionarului, prezumat vinovat în caz de lipsuri cantitative

Avand in vedere dispozitiile cu caracter general continute in art. 272 C. muncii, spre deosebire de dreptul comun, nu va opera prezumtia de culpa in sarcina salariatului. Exista o singura

Din coroborarea dispozitiilor art. 254 cu dispozitiile art. 272 C. muncii, rezulta ca in sarcina salariatului nu opereaza o prezumtie de culpa, revenind asadar angajatorului obligatia probarii ei.

&#206n cazul răspunderii patrimoniale a salariatului, spre deosebire de răspunderea civilă de drept comun, nu operează prezumţia de culpă în neexecutarea contractului, angajatorul fiind ţinut să probeze care obligaţie

Raspunderea patrimoniala a salariatului, in baza dispozitiilor Codului muncii, se va angaja indiferent de forma de vinovatie. Vinovatia trebuie dovedita de angajator, lui incumbandu-i sarcina probei, astfel cum rezulta din

Prejudiciul produs angajatorului poate consta fie într-o diminuare a activului, fie într-o majorare a pasivului patrimonial.

Având în vedere natura contractuală a răspunderii salariatului, rezultă că răspunderea este integrală, acoperind atât paguba efectivă (damnum emergens), cât şi beneficiul nerealizat (lucrum cessans). Insă va fi acoperit

Răspunderea salariaţilor este o răspundere integrală, în sensul că acoperă paguba efectivă, beneficiul nerealizat, precum şi paguba viitoare certă şi determinată.

&#206n vederea angajării răspunderii patrimoniale a salariatului, prejudiciul produs de acesta trebuie să îndeplinească mai multe condiţii. Astfel, în primul rând prejudiciul trebuie să fie real, adică să fi

Pentru a întemeia răspunderea salariatului, prejudiciul trebuie să îndeplinească mai multe condiţii. Astfel, în primul rând, prejudiciul trebuie să fie real şi cert. Sub acest aspect, se poate observa

Prejudiciul, ca element al răspunderii patrimoniale a salariatului, constă fie într-o creştere a pasivului, fie într-o diminuare a activului patrimonial al angajatorului. Prejudiciul trebuie să fie real şi cert,

Prejudiciul produs de salariat poate rezulta nu numai din executarea necorespunzătoare a obligaţiilor, ci şi din neexecutarea lor, cum ar fi situaţia în care salariatul, prezent la lucru, refuză

&#206n temeiul principiului reparării integrale a prejudiciului, evaluarea acestuia se realizează prin raportare la preţul din momentul pronunţării de către instanţă a hotărârii de obligare la repararea prejudiciului.

Având în vedere că sunt aplicabile regulile răspunderii civile contractuale, creditorul este îndreptăţit să obţină şi dobânzi, pe lângă creanţa propriu-zisă. De asemenea, pentru aceleaşi motive, poate fi cerută

Distinct de creanţa privitoare la repararea prejudiciului, angajatorul este îndreptăţit să pretindă şi dobânzi. De asemenea, angajatorul poate pretinde şi actualizarea creanţei în funcţie de indicele de inflaţie.

Salariatul susceptibil să răspundă patrimonial se află de drept în întârziere, ceea ce înseamnă că datorează dobânzi şi actualizarea creanţei de drept, fără a mai fi necesară înştiinţarea sa

&#206n principiu, repararea pagubei se face prin echivalent bănesc. Dacă însă paguba nu a fost integral reparată după trei ani de reţineri din salariu, atunci repararea se face în

Se admite că este posibilă compensarea minusurilor cu plusurile din gestiune, numai în cazul în care lipsurile au fost generate de o confuzie între sorturile aceluiaşi produs, fără a

&#206n cazul accidentelor de muncă, prejudiciile produse de salariat pot consta în special în distrugerea sau degradarea unor bunuri aparţinând angajatorului, cum ar fi maşini, utilaje etc. De asemenea,

Nu este admisibila includerea in contractul individual de munca a unei clauze referitoare la raspunderea salariatului si pentru daune morale, fata de dispozitiile art. 38 C. muncii, care interzic salariatului

Intrucat textul art. 254 C. muncii se refera explicit la daunele materiale, rezulta ca angajatorul nu poate pretinde daune morale. De asemenea, avand in vedere si dispozitiile art. 38 C.

Din dispozitiile art. 254 C. muncii pare a rezulta ca optiunea legiuitorului roman a fost de a exclude raspunderea salariatului pentru daune morale. Pe de alta parte, dispozitiile Legii nr.

Nu constituie răspundere pentru daune morale, răspunderea salariatului acţionat în regres de către angajatorul său, pentru daunele morale pe care acesta din urmă a fost obligat să le plătească

In privinta raspunderii salariatului, clauza penala este nula, in virtutea art. 38 din Codul muncii.

Este admisibilă inserarea unor clauze penale în contractele individual de muncă, care, în ipoteza în care sunt legal asumate, nu pot fi reduse de instanţa judecătorească.

De lege lata nu este admisibila clauza penala, ca modalitate de evaluare anticipata a prejudicului suferit de angajator prin fapta ilicita a salariatului. Astfel, un prim argument in acest sens

Clauza penala este in principiu admisibila in contractul individual de munca. Insa, in cazul in care prejudiciul suferit de angajator este inferior nivelului clauzei penale, se impune concluzia ca clauza

Legat de clauzele de modificare a răspunderii, trebuie menţionat că orice clauză de agravare a răspunderii salariatului este lovită de nulitate, în conformitate cu dispoziţiile art. 38 din Codul

Este admisibila inserarea in contractele individuale sau colective de munca a unor clauze de limitare sau de exonerare de raspundere. Avand in vedere dispozitiile art. 38 din Codul muncii, nu

Răspunderea patrimonială a salariatului este cârmuită de norme legale imperative, în sensul că este inadmisibilă orice modificare în defavoarea salariatului, stipulată prin clauze contractuale.

Părţile pot conveni cu privire la includerea în contractul colectiv sau individual de muncă a unor clauze de exonerare sau de limitare a răspunderii salariatului.

Nu este admisibilă agravarea răspunderii salariatului printr-o clauză contractuală. &#206n schimb, având în vedere caracterul protectiv al dreptului muncii, este posibilă diminuarea răspunderii acestuia.

Avand in vedere ca repararea prejudiciului facuta de cel vinovat reprezinta o chestiune de interes public, nu este admisibila clauza contractuala prin care partile contractului individual de munca ar stabili

Sunt valabile clauzele de limitare a răspunderii salariatului, cu condiţia respectării dispoziţiilor legale imperative. De exemplu, deşi sunt valabile în sectorul privat, nu vor fi valabile în privinţa angajatorilor

Clauzele de exonerare de răspundere, prin care părţile stabilesc situaţii în care salariatul nu răspunde pentru prejudiciile produse în mod culpabil angajatorului, sunt valabile numai dacă nu vizează prejudicii

Clauzele de agravare a raspunderii salariatului ar putea privi obligatia salariatului de a plati daune morale sau de a-l dezdauna pe angajator in situatii care in mod normal exclud raspunderea

Acordul partilor contractului individual de munca privitor la recuperarea pe cale amiabila a pagubei produse de salariat trebuie sa fie expres, nefiind admisibila prezumtia existentei acestui acord dedusa din faptul

Acordul partilor privind repararea pe cale amiabila a prejudiciului, in temeiul art. 254 alin. (3) C. muncii, care vizeaza o suma mai mare decat cuantumul a cinci salarii minime brute

Salariatul isi poate asuma un angajament scris de plata pentru acoperirea prejudiciului cauzat angajatorului. Dar avand in vedere ca angajamentul scris nu constituie titlu executoriu, in cazul in care salariatul

Daca salariatul recunoaste prejudiciul si isi asuma un angajament scris de plata, acesta nu va produce efecte juridice decat daca va fi acceptat de angajator, ceea ce inseamna ca in

Partile contractului individual de munca pot conveni prin buna-invoiala asupra cuantumului despagubirii si modalitatii de reparare a prejudiciului. In aceasta situatie, in caz de neexecutare de buna-voie a obligatiilor stabilite

Avand in vedere dispozitiile art. 169 alin. (2) C. muncii, potrivit carora retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida

Nici angajamentul scris de plata, nici conventia scrisa a partilor nu pot justifica pornirea executarii silite impotriva salariatului care nu isi executa de buna-voie obligatiile asumate, avand in vedere ca

Si sub imperiul actualei reglementari, salariatii isi pot asuma angajamente de plata, insa acestea nu pot constitui temei pentru efectuarea de retineri din salariu, ci pot avea numai valoarea unei

Avand in vedere dispozitiile art. 1704 si 1705 C. civ., intelegerea partilor privitoare la repararea prejudiciului trebuie sa fie constatata intr-un inscris (si noul Cod civil, intrat in vigoare la

Avand in vedere incidenta regulilor raspunderii civile contractuale, care permit acordul partilor cu privire la recuperarea prejudiciului, nimic nu se opune ca modalitatea de recuperare sa fie acordul partilor sau

Dispozitiile de drept comun ale Codului muncii privitoare la conditiile in care angajamentul unilateral al salariatului poate constitui temei pentru recuperarea prejudiciului produs de catre salariat, urmeaza a fi aplicabile

Este admisibila utilizarea conventiei de plata si a angajamentului de plata si in sectorul public.

Numai hotararea judecatoresca constituie titlu executoriu, nu si angajamentul scris de plata, care poate avea numai valoarea unui mijloc de proba concludenta in procesul declansat de angajator pentru repararea prejudiciului.

Nici una dintre modalitatile amiabile de reparare a pagubei – acordul partilor si angajamentul de plata – nu constituie titluri executorii si nu pot intemeia nici un fel de retinere

Sunt cauze de nerăspundere patrimonială, înlăturând caracterul ilicit al faptei: executarea unei obligaţii legale sau contractuale, starea de necesitate, forţa majoră şi cazul fortuit, riscul normal al serviciului.

Cauzele care îl exonerează de răspundere pe salariat sunt: legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea fizică sau morală, cazul fortuit, forţa majoră, eroarea de fapt şi executarea ordinului de

&#206ntocmai ca în dreptul comun al răspunderii contractuale, şi în dreptul muncii forţa majoră, cazul fortuit şi fapta terţului constituie cauze exoneratoare de răspundere. &#206n plus faţă de dreptul

Din dispozitiile art. 254 alin. (1) C. muncii rezulta ca forta majora si cazul fortuit sunt cauze exoneratoare de raspundere pentru salariat. In ceea ce priveste distinctia dintre ele, trebuie

Forţa majoră, ca împrejurare care înlătură răspunderea patrimonială a salariatului, se caracterizează prin invincibilitatea evenimentului, iar cazul fortuit prin imprevizibilitatea acestuia.

Forţa majoră, ca împrejurare exoneratoare de răspundere, constituie un eveniment exterior, absolut imprevizibil şi absolut invincibil, în vreme ce cazul fortuit reprezintă un eveniment intern, privitor la persoana celui

Starea de necesitate este o cauză exoneratoare de răspundere în condiţiile stabilite de dispoziţiile Codului penal. Această afirmaţie se sprijină pe argumentul de interpretare logică a fortiori. Astfel, dacă

Riscul normal al serviciului, ca împrejurare care înlătură răspunderea patrimonială a salariatului, are două componente: riscul normat şi riscul nenormat. Riscul normat priveşte pierderile inerente procesului de producţie, pentru

Riscul serviciului constituie cauză exoneratoare de răspundere pentru salariat. Riscul serviciului poate fi definit ca ansamblul efectelor prejudiciabile pe care le produc factori inerenţi procesului muncii, care, atunci când

Riscul normal al serviciului este exonerator de răspundere în cazul pierderilor inerente procesului muncii. Riscul normal al serviciului cuprinde riscul tehnologic, iar nu şi riscul uman, adică pierderile generate

Pagubele datorate riscului normal al serviciului reprezintă acele pagube care sunt inerente procesului muncii. Putem întâlni două categorii de risc al serviciului: normat şi nenormat. Riscul normat se regăseşte

Are efect exonerator de răspunderea numai executarea ordinului legal de serviciu; în cazul ordinului vădit ilegal, se va angaja răspunderea salariatului.

Executarea ordinului de serviciu poate constitui o cauză de exonerare de răspundere pentru salariat. Atunci când ordinul este legal sau măcar aparent legal, salariatul nu este îndrituit să-l cenzureze,

Constituie cauză exoneratoare de răspundere şi acordul angajatorului pentru săvârşirea de către salariat a unei fapte prin care se micşorează patrimoniul angajatorului, cum ar fi demolarea unei clădiri etc.

In practica dreptului muncii fapta tertului ca situatie exoneratoare de raspundere nu-si gaseste aplicarea. S-ar putea insa vorbi despre greva ca fapta a tertului exoneratoare de raspundere. Astfel, de pilda,

Pentru militari şi salariaţii civili din unităţile militare operează o cauză suplimentară de exonerare de răspundere, şi anume, ordinul comandantului sau şefului unităţii, situaţie în care răspunderea revine acestora.

Clauza prin care salariatul se obliga sa plateasca angajatoruluin suma de 10.000 euro in caz de incalcare a obligatiei de fidelitate este lovita de nulitate, contravenind dispozitiilor art. 38 C.

Decizia de imputare emisa de intimata la data de 15 martie 2004 incalca dispozitiile art. 169 alin. (1) si (2) C. muncii, care permit retinerile din salariu numai in situatia

Având în vedere că prejudiciile produse de salariat angajatorului pot fi acoperite numai prin obţinerea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, este nulă dispoziţia emisă de angajator prin care acesta

Avand in vedere ca noul Cod al muncii nu mai prevede angajamentul de plata si decizia de imputare ca titluri executorii, rezulta ca, dupa data intrarii in vigoare a acestuia,

Intrucat dispozitiile Codului muncii nu interzic angajamentul de plata, o asemeneea operatiune juridica este valabila, exprimand vointa salariatului de a achita de buna-voie sumele necesare pentru acoperirea prejudiciului. Prin urmare,

Chiar dacă angajatorul reclamant a chemat în judecată doi pârâţi, prin cererea introductivă împărţind prejudiciul între aceştia, prima instanţă nu a acordat plus petita obligându-l doar pe unul dintre

Poate fi angajata raspunderea patrimoniala a consilierului juridic intemeiata pe lipsa actionarii in judecata a debitorului inauntrul termenului de prescriptie sau pe lipsa declansarii procedurii de executare silita a debitorului

Conditia vinovatiei salariatului, ca element al raspunderii patrimoniale, se prezuma, in temeiul art. 1548 din noul Cod civil, care a preluat solutia din vechea reglementare – art. 1082 din vechiul

Este întemeiată acţiunea formulată de angajator având ca obiect restituirea de către fostul salariat, care şi-a dat demisia după de 10 luni de serviciu, a sporului de vechime de

Dispoziţiile art. 23-26 din Legea nr. 22/1969 instituie o prezumţie relativă de culpă în sarcina gestionarului, ceea ce înseamnă că angajatorul nu trebuie să probeze decât existenţa prejudiciului aflat

&#206n cazul în care la bunurile aflate în gesiunea contestatorului au avut acces mai multe persoane, din dispoziţia conducătorului unităţii, fără ştiinţa gestionarului, este răsturnată prezumţia de culpă în

Prejudiciul produs in patrimoniul societatii ca urmare a anularii ca netimbrat a recursului declarat de aceasta, este imputabil directorului coordonator. Astfel, fapta cauzatoare de prejudicii a directorului consta in lipsa

Nu se poate retine existenta unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii in sarcina fostei salariate director general adjunct, constand in efectuarea de cheltuieli nejustificate in numele societatii angajatoare prin cumpararea

Nereglementarea de catre actualul Cod al muncii a angajamentului de plata ca temei pentru urmarirea silita a salariatului nu atrage nulitatea angajamentului de plata. Se poate insa pune in discutie,

Actualul Cod al muncii a inlaturat institutia deciziei de imputare, singura modalitate prin care in prezent angajatorul se poate despagubi fiind calea angajarii raspunderii patrimoniale a salariatului, in conditiile art.

În sarcina salariatului gestionar funcţionează o prezumţie legală de culpă, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 22/1969, cu privire la lipsurile în gestiune.

Avand in vedere ca anterior modificarii Codului muncii prin Legea nr. 40/2011, doctrina si jurisprudenta au admis posibilitatea recuperarii pe cale amiabila a prejudiciului produs de salariat angajatorului, indiferent de

Partile pot recurge la mediere, in conditiile Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, pentru recuperarea de catre angajator a pagubei produse de salariat, dar numai cu

Daca salariatul nu recunoaste valoarea prejudiciului stabilit de angajator prin nota de constatare, partile pot sa incheie un acord pentru o suma mai mica decat cea stabilita de angajator, urmand

Procedura recuperarii pe cale amiabila a prejudiciului in conditiile art. 254 alin. (3) si (4) C. muncii este incidenta si in cazul in care se pune problema restituirii de catre

Acordul scris al partilor privind recuperarea pagubei produse de salariat angajatorului sau, incheiat in conditiile art. 254 alin. (3) si (4) C. muncii, nu constituie titlu executoriu, ceea ce inseamna

Daca prejudiciul constatat de angajator depaseste suma de cinci salarii minime brute pe economie, angajatorul are alegerea intre a renunta la procedura reglementata de art. 254 alin. (3) si (4)

Chiar daca acordul partilor privind recuperarea pagubei depaseste plafonul de cinci salarii minime brute pe economie, numai suma ce se incadreaza in acest plafon va putea fi recuperata potrivit procedurii

Întrucât noul cod al muncii nu mai reglementează decizia de imputare ca modalitate de recuperare a prejudiciului produs de salariat, rezultă că în prezent angajatorul nu mai poate recurge la

Cu excepţia cazului gestionarului, în sarcina căruia apasă o prezumţie relativă de culpă pentru situaţia identificării de lipsuri în gestiune, în celelalte cazuri de răspundere patrimonială a salariatului, nu operează

Sarcina probei întrunirii elementelor răspunderii patrimoniale în sarcina salariatului incumbă angajatorului.

Dovada faptei ilicite a salariatului trebuie făcută de angajator, care se va raporta la sarcinile şi atribuţiile de serviciu ale salariatului.

Este nefondată, în sensul că este prematură, cererea formulată de angajator prin care acesta a solicitat obligarea fostei salariate la plata de despăgubiri, conform actului adiţional la contractul individual de

În cazul în care persoana care îndepline&#351te func&#355ia de administrator la o societate comercială, având concomitent &#351i calitatea de salariat cu privire la aceea&#351i func&#355ie de administrator, comite o faptă

Din coroborarea dispozitiilor art. 278 C. muncii cu dispozitiile art. 117 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, care prevad ca dispozitiile acestei legi se completeaza cu dispozitiile legislatiei

Orice derogare legislativa de la dispozitiile art. 254 C. muncii, in sensul instituirii raspunderii salariatului si pentru daune morale, trebuie sa fie consacrata printr-o lege organica. In raport cu dispozitiile

În ipoteza în care fapta ilicită aflată în legătură cu munca, prin care salariatul l-a prejudiciat pe angajatorul său, este o infrac&#355iune, este posibilă op&#355iunea pentru răspunderea civilă delictuală, prin

Ca exceptie de la dispozitiile art. 254 alin. (1) C. muncii pot fi mentionate dispozitiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, care permit acordarea

Este admisibila clauza penala prin care partile contractului individual de munca determina anticipat prejudiciul pe care il va suferi angajatorul in cazul in care salariatul va pune capat contractului de

Salariatul angajat cu contract de munca temporara nu va raspunde in baza dispozitiilor art. 254 C. muncii pentru prejudiciul produs utilizatorului. In acest caz, utilizatorul se va putea indrepta impotriva

Evaluarea anticipata a prejudiciului produs de salariat angajatorului, prin intermediul clauzei penale, nu este posibila in dreptul muncii, din mai multe motive. In primul rand, specificul raporturilor de munca neaga

Ca urmare a modificarii art. 253 alin. (1) C. muncii, in sensul instituirii raspunderii angajatorului si pentru daune morale, s-ar impune si modificarea corespunzatoare a art. 254 din acelasi cod,

In mod corect prima instanta a admis cererea principala si l-a obligat pe salariat sa-l despagubeasca pe angajator cu contravaloarea reparatiilor pentru autoturismul apartinand 54 C. munci pentru angajarea raspunderii

In temeiul raspunderii subsidiare, salariatul nu va raspunde fata de angajator pentru prejudiciile suferite de acesta ca urmare a neexecutarii de catre terte persoane a obligatiilor asumate fata de angajator

Răspunderea solidară a salariaţilor, stabilită pe cale convenţională, contravine dispoziţiilor art. 38 din Codul muncii, convenţia în acest sens fiind lovită de nulitate.

Nu suntem în prezenţa unei răspunderi subsidiare, ci a unei răspunderi distincte, tipice, a salariatului, în cazul în care creanţele angajatorului împotriva terţelor persoane, s-au prescris din vina salariatului său

In cazul in care angajatorul este obligat sa plateasca salariatilor negrevisti care nu isi pot desfasura activitatea din pricina salariatilor grevisti, indemnizatia de 75% din salariul de baza, in conformitate

Intrucat raspunderea penala a salariatului pentru o fapta in legatura cu munca atrage aplicarea normelor raspunderii civile delictuale pentru pagubele cauzate angajatorului, rezulta ca nu este posibil cumulul raspunderii penale

Este litigiu de munca litigiul declansat de angajator, in temeiul pe art. 254 C. muncii, prin care acesta solicita plata de catre salariat a sumelor de bani pe care angajatorul

Inexistenta documentelor justificative privind sumele inregistrate in evidenta contabila a angajatorului nu poate fi imputata salariatei avand functia de director economic. Astfel, inregistrarea efectiva in contabilitate a sumelor incasate si

Clauza penala convenita de partile contractului individual de munca, prin care salariatul se obliga sa plateasca angajatorului suma de 3.000 Euro, in echivalent lei la data platii, cu titlu de

Este lovita de nulitate, fiind contrara dispozitiilor art. 38 C. muncii, care instituie interdictia renuntarii de catre salariat la drepturile sale, clauza penala prin care partile contractului individual de munca

Reclamantul angajator nu poate sa probeze prejudiciul pretins provocat de salariat numai prin prezentarea unor documente emanand de la el. Aceste documente nu au valoarea unor inscrisuri autentice sau sub

Nu poate fi retinuta responsabilitatea salariatului parat pentru disparitia plicului cu bani pentru incasarile din week-end. Astfel, societatea angajatoare nu a dovedit existenta unor proceduri interne, eventual concretizate intr-un regulament

Este intemeiata cererea angajatorului de atragere a raspunderii patrimoniale a salariatelor avand functia de lucrator comercial (vanzatoare) pentru lipsurile in gestiunea comuna a salariatelor parate. Astfel, fapta ilicita a salariatelor

In lipsa unei fise a postului care sa poarte semnatura salariatei parate, nu se poate stabili vinovatia acesteia in ceea ce priveste pagubele cauzate angajatorului reclamant. Astfel, de vreme ce

In virtutea art. 38 C. muncii, nu sunt admisibile clauzele de agravare a raspunderii salariatului, prin stabilirea cu anticipatie, prin intermediul unei clauze penale, a prejudiciului pe care il va

Raspunderea subsidiara intervine in cazul in care salariatul se face vinovat de plata ilegala a unei sume de bani, de predarea unui bun sau de prestarea unui serviciu necuvenit. Specificul

Se va angaja raspunderea civila delictuala in cazul prejudiciului comis de salariatul temporar in dauna utilizatorului.

Nu se poate angaja raspunderea patrimoniala a salariatului, in cazul in care acesta a manifestat conduita unui proprietar diligent in raport cu paza bunurilor incredintate acestuia de angajator. Se poate

Nu se poate angaja raspunderea patrimoniala a salariatului, in sensul obligarii acestuia la restituirea salariilor pe care le-ar fi incasat nelegal, avand in vedere ca nu se poate identifica nicio