Art. 254

Evaluarea prejudiciului se face in conformitate cu dispozitiile Codului civil, ca drept comun aplicabil. Creanta reprezentand prejudiciu va produce dobanzi, conform art. 1489 si urm., art. 1516 C. civ., coroborate. . .

Urmeaza a se aplica dispozitiile art. 254 C. muncii privind raspunderea patrimoniala a salariatilor si in cazul gestionarilor, fiind implicit si partial modificate dispozitiile art. 22-23 din Legea 22/1969 privind. . .

Gestionarii şi militarii nu cad sub incidenţa dispoziţiilor Codului muncii privitoare la răspunderea patrimonială, în privinţa acestor categorii de salariaţi fiind aplicabile reglementări speciale, respectiv Legea nr. 22/1969 pentru. . .

În cazul în care paguba a fost cauzată de gestionar şi de un alt salariat, care nu are calitatea de gestionar, nu se vor aplica dispoziţiilor Codului muncii în. . .

Este de natură civilă, nefiind o răspundere de dreptul muncii, răspunderea funcţionarilor publici, astfel cum dispune Legea nr. 188/1999. . .

În ipoteza în care persoana care a cauzat prejudiciul se află în raporturi de muncă incomplete, atipice cu angajatorul, cum ar fi medicii din policlinicile cu plată, profesorii şi. . .

Având în vedere că elevii şi studenţii nu sunt părţi într-un raport juridic de muncă, ei nu vor răspunde patrimonial în condiţiile Codului muncii, fiindu-le în schimb aplicabile dispoziţiile. . .

Raspund patrimonial pentru pagubele pricinuite angajatorului atat minorii intre 15 si 16 ani, cat si minorii intre 16 si 18 ani. Specificul raspunderii minorului fata de raspunderea altor categorii de. . .

In acceptiunea art. 254 alin. (1) C. muncii, fapta ilicita cauzatoare de prejudicii susceptibila sa atraga raspunderea patrimoniala a salariatului este orice fapta comisiva sau omisiva savarsita in exercitarea atributiilor. . .

Fapta prejudiciabilă care atrage răspunderea patrimonială a salariatului trebuie să fie săvârşită în legătură cu munca. Sfera noţiunii este mai largă decât cea a noţiunii de faptă săvârşită în. . .

În cazul în care fapta prejudiciabilă nu este în legătură cu atribuţiile de serviciu, cum ar fi situaţia în care salariatul foloseşte în interes personal un bun al angajatorului. . .

Nu sunt incidente regulile din Codul muncii privind răspunderea patrimonială a salariatului, ci regulile dreptului civil, în cazul în care salariatul săvârşeşte fapta prejudiciabilă în timpul programului de lucru. . .

Atrage răspunderea patrimonială a salariatului, potrivit dreptului muncii, numai fapta acestuia săvârşită în legătură cu munca, adică în executarea unui contract individual de muncă valabil încheiat. Pe cale de. . .

Fapta comisivă sau omisivă a salariatului, ca element al răspunderii patrimoniale a acestuia, presupune fie neexecutarea atribuţiilor sau a obligaţiilor de serviciu, fixate prin fişa postului sau norme legale. . .

Va răspunde patrimonial în temeiul dispoziţiilor Codului muncii salariatul din vina căruia nu s-au recuperat creditele prescrise. . .

Răspunde faţă de angajator persoana din vina căreia nu s-a executat hotărârea judecătorească de reintegrare în funcţie, pentru despăgubirile plătite salariatului reintegrat pentru perioada cuprinsă între pronunţarea hotărârii şi. . .

Răspunderea presupune vinovăţia salariatului, care trebuie dovedită de angajator. . .

Salariatul răspunde patrimonial în temeiul dispoziţiilor Codului muncii, indiferent de forma de vinovăţie: culpă directă sau indirectă, imprudenţă sau neglijenţă. Gradul de vinovăţie are relevanţă doar în cazul în care. . .

Prezumţia de culpă, specifică răspunderii civile contractuale, nu operează, ca regulă, în dreptul muncii, cu o singură excepţie, şi anume situaţia gestionarului, prezumat vinovat în caz de lipsuri cantitative. . .

Avand in vedere dispozitiile cu caracter general continute in art. 272 C. muncii, spre deosebire de dreptul comun, nu va opera prezumtia de culpa in sarcina salariatului. Exista o singura. . .