Art. 252

Decizia de concediere disciplinară se emite în scris ad validitatem. De asemenea, motivarea în fapt şi în drept reprezintă condiţii ad validitatem. În speţă decizia de concediere este lovită. . .

În ipoteza în care nu ar exista un termen de prescripţie a aplicării sancţiunii disciplinare, aplicarea sancţiunii ar echivala cu imprescriptibilitatea răspunderii, ceea ce reprezintă o consecinţă inacceptabilă şi absurdă. . .

Este lovită de nulitate absolută decizia de sancţionare disciplinară care nu cuprinde descrierea faptei sau care cuprinde o descriere generală ce nu permite verificarea. Aşa cum s-a arătat în practica. . .

Decizia de concediere disciplinară îndeplineşte condiţia privitoare la descrierea faptei, întrucât menţionează că fapta comisă de contestator constă în atitudine jignitoare repetată, care a prejudiciat activitatea în unitate. De asemenea. . .

Fixarea limitativă a cazurilor în care şi a motivelor pentru care încetarea raporturilor juridice de muncă poate avea loc în temeiul voinţei unilaterale a angajatorului reprezintă cea mai importantă garanţie. . .

Este valabila decizia de sanctionare disciplinara care, in aplicarea art. 252 alin. (2) lit. f) C. muncii, cuprinde mentiunea ca impotriva deciziei se poate face plangere la tribunalul in raza. . .

Simpla precizare ca au fost incalcate dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 34/2006 nu satisface conditia prevazuta la art. 252 alin. (2) lit. b) C. muncii, privitoare la indicarea in cuprinsul deciziei. . .

În cazul în care contestatorul a introdus contestaţia la instanţa competentă, având în vedere lipsa oricărui prejudiciu, nu se justifică sancţiunea nulităţii deciziei de sancţionare disciplinară, chiar dacă s-a omis. . .

În cazul în care admite contestaţia salariatului împotriva deciziei de sancţionare disciplinară, instanţa poate dispune aplicarea unei sancţiuni disciplinare mai uşoare. . .

Se remarca o evolutie oscilanta a jurisprudentei in ceea ce priveste posibilitatea inlocuirii de catre instanta de judecata a sanctiunii desfacerii disciplinare a contractului de munca cu alta sanctiune disciplinara. . .

Decizia de sanctionare disciplinara trebuie sa contina descrierea detaliata si concreta a faptei ce constituie abatere disciplinara. In speta, abaterea retinuta in sarcina salariatei, sef serviciu contabilitate, consta in fapta. . .

Punerea in miscare a actiunii penale impotriva salariatului pentru o fapta aflata in legatura cu munca, indiferent ca s-a realizat ca urmare a unei sesizari din oficiu sau ca urmare. . .

Din coroborarea dispozitiilor art. 93 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarului public (dupa republicarea din 29 mai 2007, art. 93 a devenit art. 117 - nota mea M.C.) cu. . .

Instanta investita cu solutionarea unei contestatii impotriva unei sanctiuni disciplinare poate sa confirme masura, sa o anuleze sau sa o inlocuiasca cu o alta sanctiune mai putin severa. In ceea. . .

Nu se poate considera ca angajatorul a luat cunostinta de savarsirea abaterii disciplinare ca urmare a unei simple informari accidentale si indirecte a conducatorului unitatii. Insa, inregistrarea la registratura unitatii. . .

Decizia de sanctionare disciplinara este lovita de nulitate absoluta ca urmare a incalcarii dispozitiilor art. 252 alin. (1) lit. a) C. muncii. Astfel, contestatoarea a fost sanctionata disciplinar cu reducerea. . .

Avand in vedere ca decizia de concediere disciplinara nu constituie titlu executoriu, nu este posibila suspendarea provizorie a acesteia, in baza art. 403 alin. (4) C. pr. civ. (textul corespondent. . .

Nu este indeplinita conditia privitoare la descrierea faptei, cuprinsa in art. 252 alin. (2) lit. a) C. muncii, in cazul in care decizia de sanctionare disciplinara nu cuprinde decat o. . .

Decizia de concediere disciplinară se atacă în 30 de zile de la comunicare; prin urmare, instanţa constată că nu a fost învestită cu o contestaţie împotriva deciziei de concediere disciplinară. . .

In cazul in care decizia de sanctionare disciplinara nu cuprinde mentiunea privitoare la instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata, stipulata de art. 252 alin. (2) lit. f) C. . .