Art. 267 [părţile conflictelor de muncă]

Salariatul minor, parte într-un conflict de muncă, poate fi asistat de ocrotitorul legal în cazul în care angajarea sa în muncă este condiţionată de încuviinţarea părinţilor sau a tutorelului.

&#206n cazul salariaţilor minori nu este obligatorie asistenţa din partea ocrotitorilor legali, însă este posibilă, salariatul având dreptul de a-şi susţine şi singur interesul în conflictele individuale de muncă.

Pot fi parte într-un conflict de muncă şi salariaţii minori, care au dreptul să-şi susţină singuri interesele, dar totodată au şi dreptul de a fi asistaţi de ocrotitorii lor

Pot fi părţi într-un conflict de muncă numai unităţile cu personalitate juridică, fie din sectorul de stat, fie din sectorul privat.

Dacă angajatorul este o unitate fără personalitate juridică, calitatea de parte în judecată aparţine organelor ierarhic superioare, cu excepţia situaţiei în care unitatea are împuternicire pentru încheierea contractelor colective

Justificarea calităţii de reprezentant al angajatorului persoană juridică în faţa instanţei de judecată se face prin prezentarea împuternicirii exprese de reprezentare în justiţie sau prin actul de numire.

Poate avea calitatea de parte într-un conflict de muncă şi persoana care nu mai are calitatea de salariat, dacă litigiul priveşte drepturi şi obligaţii rezultate din activitatea desfăşurată în

Poate avea calitatea de parte într-un conflict de muncă şi moştenitorul salariatului, în cazul în care litigiul se referă la pagube produse de salariat sau la obligaţia de restituire

Pot fi părţi într-un conflict de drepturi şi moştenitorii salariatului, în situaţia în care salariatul prejudiciat a decedat înainte de a fi despăgubit de către angajator, în situaţia în

Poate fi parte într-un conflict de muncă, în calitate de pârât şi moştenitorul salariatului, în cazul în care angajatorul pretinde o creanţă generată de răspunderea patrimonială a salariatului decedat.

Pot avea calitatea de parte într-un conflict de muncă şi moştenitorii salariatului, atât ca reclamanţi, în ipoteza în care aceştia valorifică drepturi generate de contractul de muncă în care

Organizaţiile sindicale pot fi parte principală sau alăturată într-un conflict de muncă, în scopul apărării drepturilor şi intereselor legale ale salariaţilor, în conformitate cu competenţele stabilite prin lege şi

Poate fi parte principală sau alăturată într-un conflict de muncă şi procurorul, hotărârea nepronunţându-se în favoarea sau defavoarea sa.

Tertii pot avea calitatea de parte intr-un conflict de munca, cu respectarea dispozitiilor art. 49-56 din Codul de procedura civila (textele corespondente din noul Cod de procedura civila, intrat in

Cererea de intervenţie accesorie este admisibilă şi sub imperiul noului Cod al muncii. &#206n jurisprudenţa instanţei supreme s-a apreciat admisibilă şi o formă specială de intervenţie, nereglementată de Codul

S-a decis în jurisprudenţă, respectiv în Decizia de îndrumare nr. 3/1976 a Plenului Tribunalului Suprem, că în litigiile de muncă este admisibilă intervenţia accesorie. S-a dat ca exemplu situaţia

Nu este admisibilă într-un conflict de muncă cererea de intervenţie principală având în vedere că salariatul intervenient nu poate pretinde drepturi generate de contractul de muncă în care nu

Având în vedere caracterul personal al contractului individual de muncă, nu este admisibilă într-un conflict de muncă cererea de intervenţie principală. &#206n caz contrar, ar trebui să conchidem că

Nu se justifica chemarea in judecata a Ministerului Finantelor Publice, ca ordonantor principal de credit, pentru obligarea sa, in solidar cu ceilalti parati, la plata sporului de stres in procent

In conformitate cu dispozitiile art. 45 alin. (3) C. pr. civ. (textul corespondent din noul Cod de procedura civila, intrat in vigoare la data de 15 februarie 2013, este art.

Tertii pot participa intr-un conflict de drepturi, in cadrul unei interventii accesorii, potrivit art. 49 alin. (3) C. pr. civ. (textul corespondent din noul Cod de procedura civila este art.

Nu are calitate procesuala activa sindicatul care formuleaza, in nume propriu, o cerere de obligare a angajatorului la executarea dispozitiilor contractului colectiv de munca la nivel de unitate, referitoare la

Nu are calitatea procesuală pasivă consiliul de administra&#355ie care a emis decizia contestată de salariat, ci societatea comercială care are calitatea de angajator.

Au calitate procesuala pasiva atat unitatea cu personalitate juridica, cat si sucursala unitatii, care a incheiat contractul de munca cu reclamantul contestator si a emis si decizia de concediere a

Trebuie respinsa, ca introdusa impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva, cererea prin care fostul salariat, concediat, solicita anularea deciziei de concediere disciplinara, in contradictoriu cu comisia de disciplina

In ipoteza in care salariatul decedeaza pe parcursul derularii procesului avand ca obiect stabilirea raspunderii sale patrimoniale fata de angajator, procesul va putea continua cu mostenitorii acestuia. Asadar, intrucat obligatia