Art. 253 [raspunderea angajatorului; actiunea in regres]

Salariatul concediat nelegal este îndreptă&#355it să ob&#355ină repararea prejudiciului moral pe care l-a suferit. Astfel, în spe&#355ă, se cuvine salariatului reintegrat în func&#355ie, suma de 10.000 de euro, ca echivalent

Avand in vedere ca a fost anulata decizia angajatorului prin care salariatul a fost sanctionat disciplinar cu retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea,

Răspunderea patrimonială a angajatorului reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă.

In conformitate cu dispozitiile art. 46 din Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii (Legea nr. 90/1996 a fost intre timp abrogata prin Legea nr. 319/2006, publicata in Monitorul Oficial, Partea

Acţiunea în repararea pagubei pricinuite prin accidente de muncă este subsidiară şi complementară faţă de repararea prejudiciului prin indemnizaţiile acordate de asigurările sociale de stat. Poate introduce acţiunea fie

Deşi cazurile de accidente de muncă şi boli profesionale sunt cazuri tipice pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a angajatorului, totuşi răspunderea angajatorului va fi una subsidiară şi complementară faţă de prestaţiile

Pentru daunele suferite, salariatul victima a unui accident de munca sau a unei boli profesionale se va adresa in primul rand asigurarilor sociale. Numai in masura in care acestea nu

Nu sunt aplicabile dispozitiile art. 253 C. muncii in cazul in care prejudiciul este urmarea unei infractiuni, iar persoana prejudiciata intelege sa alature actiunea civila celei penale. In acest caz

Salariatul delegat care a fost victimă a unui accident de muncă sau care a contractat o boală profesională se va putea îndrepta pentru despăgubiri împotriva angajatorului care l-a delegat.

In ceea ce priveste raspunderea utilizatorului fata de salariatul temporar pentru prejudiciile produse acestuia in timpul indeplinirii misiunii, avand in vedere inexistenta unor raporturi contractuale intre acestia, urmeaza a fi

Fapta ilicită a persoanei juridice aptă să atragă angajarea răspunderii angajatorului trebuie să fie sâvârşită de către organele de conducere ale persoanei juridice sau de către orice salariat al

Având în vedere că faptele ilicite săvârşite de persoanele fizice din conducerea persoanei juridice sunt considerate chiar fapte ale acesteia din urmă, rezultă că răspunderea persoanei juridice va fi

Condiţiile care trebuie îndeplinite cumulativ pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a angajatorului sunt: existenţa unei fapte ilicite a angajatorului, existenţa unui prejudiciu material în dauna salariatului, produs în timpul îndeplinirii

Pot fi menţionate drept fapte ilicite ale angajatorului susceptibile să atragă răspunderea patrimonială a acestuia, următoarele: împiedicarea accesului salariatului la muncă, concedierea nelegală a salariatului, neplata sau întârzierea plăţii

Pot fi exemplificate ca situaţii în care operează răspunderea patrimonială a angajatorului, următoarele: situaţia concedierii nelegale, împiedicarea salariatului de a munci, omisiunea de luare a măsurilor pentru paza îmbrăcămintei

Pot fi exemplificate ca situaţii frecvente în care se poate angaja răspunderea angajatorului pentru prejudiciile produse salariatului, următoarele: refuzul angajatorului de a achita salariatului drepturile băneşti cuvenite, împiedicarea salariatului

Săvârşirea de către angajator a unui act discriminator care produce prejudicii salariatului antrenează răspunderea patrimonială a angajatorului.

Savarseste o fapta ilicita de natura sa atraga raspunderea in baza art. 253 C. muncii angajatorul care, printr-un act de discriminare sexuala, concretizat intr-un act unilateral al angajatorului (decizie de

Culpa angajatorului pentru prejudiciile cauzate salariaţilor este prezumată relativ.

Răspunderea patrimonială a angajatorului se întemeiază pe culpa acestuia, iar în ceea ce priveşte dovada, funcţionează prezumţia de culpă potrivit dreptului comun.

Evaluarea pagubei se poate efectua în trei modalităţi: pe cale judecătorească (evaluare judiciară), prin lege (evaluare legală) şi prin acordul părţilor (evaluare convenţională).

Având în vedere că sunt aplicabile regulile răspunderii civile contractuale, creditorul este îndreptăţit să obţină şi dobânzi, pe lângă creanţa propriu-zisă. De asemenea, pentru aceleaşi motive, poate fi cerută

Salariatul este îndreptăţit să pretindă de la angajatorul care l-a păgubit nu numai creanţa propriu-zisă privitoare la despăgubiri, ci şi dobânzi. De asemenea, este admisibilă şi actualizarea creanţei în

In cazul prejudiciului constand in neplata unor drepturi banesti cuvenite salariatului, angajatorul datoreaza dobanda, care, in conformitate cu dispozitiile art. 1088 C. civ., incepe sa curga de la data introducerii

S-a stabilit in practica judecatoreasca, iar solutia este de actualitate, ca angajatorul care datoreaza salariul trebuie sa achite si dobanda legala, in conformitate cu dispozitiile art. 1088 C. civ., acestea

Este admisibilă clauza penală inserată în contractul individual de muncă numai în ceea ce priveşte răspunderea angajatorului. Instanţa poate reduce clauza penală stipulată în favoarea salariatului, în cazul în

Este admisibilă inserarea unor clauze penale privitoare la răspunderea angajatorului.

Avand in vedere referirea pe care o face chiar art. 253 C. muncii la intelegerea partilor, este admisibila si clauza penala ce permite partilor sa stabileasca anticipat cuantumul prejudiciului.

Sunt admisibile clauzele de exonerare, de limitare sau de agravare a răspunderii.

Intrucat textul art. 253 C. muncii trimite la regulile raspunderii contractuale, rezulta ca si in privinta cauzelor de neraspundere se vor aplica tot regulile legislatiei civile. Prin urmare, infirmitatea nu

Culpa gravă, adică exclusivă, a victimei accidentului de muncă este exoneratoare de răspundere pentru angajator.

Este admisibil acordul partilor contractului individual de munca pentru repararea prin buna invoiala a prejudiciului. Astfel, dispozitiile legislatiei civile, la care trimite textul art. 278 alin. (1) teza a doua

Nu poate fi admisă cererea reclamantului de acordare a dobânzilor pentru întârzierea plăţii de către angajator a drepturilor salariale, având în vedere că acestuia din urmă nu i se

Se cuvin fostului salariat reclamant drepturile salariale pentru perioada 22 iunie 2000 – 18 august 2000, având în vedere că, deşi contractul individual de muncă a încetat la data

In baza dispozitiilor art. 1169 si art. 998 C. civ. (textele corespondente din noile coduri sunt art. 249 din noul Cod de procedura civila, intrat in vigoare la data de

Nu se pot acorda daune morale contestatoarei care nu a facut dovada prejudiciului moral suferit. Astfel, certificatul medical privind concediul medical de care a beneficiat contestatoarea cu mult dupa masura

Potrivit jurispruden&#355ei franceze, angajatorul este obligat să-l despăgubească pe salariat cu echivalentul cheltuielilor făcute de acesta pentru apărarea într-un proces penal în care a fost angrenat de un client al

Vor fi incidente regulile răspunderii patrimoniale potrivit legii civile şi în cazul unor accidente de muncă şi boli profesionale care au produs prejudicii victimelor, dar numai dacă asigurările sociale de

Pentru a solicita daune morale reclamantul trebuie să probeze existenţa prejudiciului moral, reflectat în planul aprecierii sociale sau profesionale. În spetă însă, întrucât instanţa a anulat ca nelegală sancţiunea disciplinară

Chiar dacă sanc&#355ionarea disciplinară este nelegală, este neîntemeiată cererea de acordare a unor daune morale dacă nu s-a dovedit &#351tirbirea reputa&#355iei profesionale prin sanc&#355ionarea nelegală.

Angajatorul care, in mod nelegal, cu incalcarea dispozitiilor 80 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anul 2003 (dispozitii similare se regasesc si in art. 82 din

Este admisibilă clauza penală în favoarea salariatului, putând fi inclusă în contractul individual de muncă, fie la momentul încheierii acestuia, fie ulterior.

Fapta angajatorului de a refuza primirea la serviciu a salariatului care beneficiaza de o hotarare judecatoreasca de reintegrare in functie a produs salariatului, lipsit de mijloace materiale de existenta si

Angajatorul are dreptul de a controla activitatea salariatului; prin urmare un astfel de demers al angajatorului nu poate constitui o faptă ilicită aptă să atragă răspunderea patrimonială a acestuia. De

Desi litera textului art. 253 alin. (1) C. muncii pare a consacra acordarea de daune morale ca o solutie alternativa la acordarea de daune materiale, totusi interpretarea istorico-rationala ne impinge

Ca repara&#355ie pentru prejudiciul moral suferit de salariat, instan&#355a de judecată va putea dispune nu numai plata de daune interese, evaluate în conformitate cu probatoriul administrat, ci &#351i alte măsuri,

Avand in vedere principiul protectiei salariatului, ca principiu dominant al dreptului muncii, precum si imprejurarea ca art. 253 C. muncii, spre deosebire de art. 254, care se refera la raspunderea

Nu se pot acorda daune morale salariatului, care a obtinut anularea deciziei de sanctionare disciplinara, atata vreme cat acesta nu produce un minim de dovezi si indicii in legatura cu

Salariatul impotriva caruia a fost luata in mod nelegal masura concedierii disciplinare nu este indreptatit sa pretinda daune morale decat daca prezinta un minimum de probe si de indicii cu

Salariatul care pretinde daune morale trebuie sa dovedeasca atat existenta prejudiciului, cat si intinderea si gravitatea acestuia, intrucat nu putem vorbi despre prezumtia existentei sau intinderii prejudiciului, dedusa din simpla

Nu se poate angaja raspunderea patrimoniala a angajatorului pentru prejudiciul suferit de salariatul electrician, care s-a accidentat, deoarece, din proprie initiativa si-a desfacut centura de siguranta, cu consecinta caderii sale

De vreme ce prin procesul-verbal de cercetare a accidentului de munca s-au stabilit cauzele producerii accidentului si persoanele vinovate, instanta investita cu solutionarea cererii de despagubiri, formulata de salariatul accidentat,