Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in urmatoarele situatii:
a) in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara;
b) in cazul in care salariatul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioada mai mare de 30 de zile, in conditiile Codului de procedura penala;
c) in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat;
d) in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat.
Art. 61 [cazurile concedierii pentru motive subiective]
Avand in vedere inexistenta unei definitii legale a abaterii grave, rezulta ca angajatorul este cel indreptatit sa aprecieze gravitatea. Nimic nu se opune insa definirii prin regulamentul intern a abaterii
Caracterul grav al abaterii disciplinare, care justifica concedierea salariatului, se apreciaza in functie de consecintele faptei, pregatirea si experienta salariatului in cauza, rezultand din toate elementele de fapt ca
Constituie abatere gravă acea faptă a salariatului, săvârşită cu vinovăţie, care produce o tulburare importantă în activitatea angajatorului, făcând imposibilă continuarea raporturilor de muncă.
In acceptiunea art. 61 lit. a) C. muncii, desfacerea disciplinara a contractului individual de munca este posibila in doua situatii, astfel: cand salariatul savarseste abateri repetate de la disciplina muncii
Sunt apte să atragă concedierea disciplinară şi abaterile de la normele de comportare la locul de muncă, cum ar fi: crearea de stări tensionate în colectiv, injurii la adresa
Ca regulă, calificarea ca abatere disciplinară a unei fapte săvârşite de salariat nu se raportează la normele de comportare în familie sau societate. Prin excepţie, există anumite profesii în
În cazul declarării judecătoreşti a dispariţiei, având în vedere că salariatul absentează nemotivat, angajatorul poate dispune concedierea disciplinară.
Pentru a putea constitui temei al desfacerii contractului de muncă, abaterea gravă, ca faptă unică, trebuie să fie prevăzută cu acest efect într-o dispoziţie legală. Prin urmare, în lipsa
Poate fi considerată gravă acea abatere care impune, în mod obiectiv, îndepărtarea din unitate a salariatului vinovat.
Sancţiunea disciplinară a concedierii are caracter excepţional, în sensul că poate fi dispusă numai atunci când prezenţa în unitate a salariatului respectiv ar prejudicia activitatea şi disciplina în muncă.
Criteriul de distincţie între abaterile disciplinare sau faptele penale, pe de o parte, şi necorespunderea profesională, pe de altă parte, o constituie culpa salariatului.
Sunt apte sa antreneze concedierea disciplinara urmatoarele abateri: violenta sau insulta grava, parasirea utilajelor aflate in lucru, furturi, producerea de prejudicii angajatorului, insubordonarea, neglijenta grava, concurenta neloiala, instigarea muncitorilor la
Abaterile grave nu sunt enumerate de Codul muncii, însă pot fi stabilite prin contractele colective de muncă şi prin regulamentele interne. În practică au fost considerate abateri grave: încălcarea
În jurisprudenţă au fost calificate drept abateri apte să atragă desfacerea contractului de muncă, următoarele fapte: întârzierea repetată la serviciu, absenţele repetate şi nemotivate de la serviciu, refuzul de
Nu poate atrage concedierea disciplinara atitudinea critica fata de patronat a unui lider sindical, chiar daca s-au depasit limitele unui dialog calm si civilizat, pe fondul unei stari conflictuale in
Abaterile repetate, la care face referire art. 61 lit. a) C. muncii pot fi abateri care au fost sau nu sanctionate disciplinar. In cazul in care s-au aplicat deja sanctiuni
Repetabilitatea abaterilor presupune savarsirea a cel putin doua abateri. La stabilirea repetabilitatii pot fi luate in considerare si abateri savarsite anterior, pentru care salariatul a fost deja sanctionat disciplinar, neradiate
In cazul sanctionarii disciplinare a salariatului pentru abateri repetate pot fi luate in considerare si abateri anterioare care au mai fost sanctionate, cu singura conditie a savarsirii unei noi abateri
Prin abateri repetate trebuie înţeles cel puţin două abateri, însă esenţial pentru aprecierea gravităţii lor nu este numărul, ci atitudinea recidivantă a salariatului, voinţa lui de a încălca obligaţiile
Avem abateri repetate în cazul săvârşirii a cel puţin două abateri, chiar dacă una dintre cele două abateri a fost deja sancţionată, cu excepţia cazului în care a intervenit
Suntem în prezenţa unor abateri repetate în cazul în care, după săvârşirea unei abateri pentru care salariatul a fost sancţionat, acesta săvârşeşte din nou o abatere înainte de reabilitarea
Avand in vedere dispozitiile art. 249 alin. (2) C. muncii, care consacra principiul non bis in idem, rezulta ca prin abateri repetate trebuie sa se aiba in vedere numai abateri
In cazul in care salariatul savarseste mai multe abateri, legiuitorul nu a mai prevazut si conditia gravitatii lor, intrucat ceea ce se sanctioneaza este atitudinea salariatului.
Notiunea de "abateri repetate" presupune savarsirea a cel putin doua abateri la momente relativ apropiate. Pentru a fi calificate abateri, faptele trebuie sa aduca atingere sarcinilor de serviciu si normelor
În ceea ce priveşte abaterile repetate, pentru aplicarea sancţiunii disciplinare nu este necesar ca prima abatere să fi fost sancţionată. Dacă pentru prima abatere a intervenit reabilitarea ea nu
Faptele luate în considerare în mod cumulativ sunt susceptibile să atragă sancţiunea concedierii disciplinare numai cu condiţia de a nu fi fost sancţionate anterior, fiind inadmisibilă dubla sancţionare a
În practică au fost apreciate ca fiind apte să atragă desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă următoarele abateri repetate: părăsirea serviciului în interes personal, fără învoirea şefului ierarhic,
Jurisprudenţa a apreciat că suntem în prezenţa unor abateri disciplinare în cazul săvârşirii următoarelor fapte: întârzierea repetată la serviciu, lipsa repetată de la serviciu, neîndeplinirea ordinului de detaşare, fără
Dispozitiile art. 61 lit. b) din Codul muncii nu aduc atingere principiului prezumtiei de nevinovatie, consacrat constitutional, avand in vedere ca masura concedierii nu se intemeiaza pe culpa salariatului, ci
Concedierea salariatului in baza art. 61 lit. b) C. muncii inainte de expirarea termenului legal atrage nulitatea deciziei de concediere, nulitate remediabila insa in cazul in care arestarea dureaza intreg